MMS Lawyers pune concluzii pentru sesizarea ICJJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Astazi, Tribunalul Mureș – Secția Civilă, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

1) Dacă dispozițiile art. 169 alin. (1) și art. 170 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei și de insolvenţă cu modificările și completările ulterioare raportate la prevederile art. 25, art. 26, art. 220 alin. (10) și art. 215 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare, trebuie interpretare în sensul că în ipoteza în care este atrasă răspunderea pentru intrarea în insolvenţă în temeiul legii insolvenţei, în pasiv fiind cuprinse atât creanţe fiscale cât și creanţe nefiscale, termenul privind prescripţia executării silite este cel prevăzut de Codul de procedură civilă pentru creanţa nefiscală și cel prevăzut de Codul de procedură fiscală pentru creanţa fiscală sau se aplică un singur termen pentru întregul pasiv?

2) Dacă în interpretarea aceloraşi dispoziţii legale, se poate considera că regimul juridic al creanţei fiscale în privinţa termenului de prescripţie al executării silite este modificat atunci când se angajează răspunderea în temeiul art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei și de insolvenţă cu modificările și completările ulterioare, iar nu în temeiul art. 25-26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare?

3) Dacă în interpretarea aceloraşi dispoziţii legale, se poate considera că prin angajarea răspunderii civile delictuale în procedura insolvenţei și obţinerea unui nou titlu executoriu, executarea silită care este efectuată de organul fiscal, trebuie să se raporteze la termenul privind prescripţia dreptului de a solicita executarea silită de 3 ani?

Asupra acestor chestiuni am înțeles să formulăm concluzii în dosarul de fond ce a generat dialogul instituțional cu instanța supremă, publicând de asemenea un articol care analizează practica și reperele legale incidente relevante, propunând o soluție concretă:

Regimul juridic aplicabil executării unei horărâri judecătorești pronunțate în procedura angajării răspunderii solidare prevăzută de legea nr. 85/2014 ce cuprinde creanțe bugetare, publicat în volumul colectiv In honorem Lucian Teodor Chiriac. Dreptul – arta binelui și a dreptății., ed. Universul Juridic, București, 2022.

Întrebările formulate ridică probleme teoretice ce evocă principii fundamentale de drept și care sunt apte să corijeze o instituție publică de esență a statutului în activitatea ei, respectiv Administrația Națională a Finanțelor Publice. Practic, prin răspunsul oferit acestor întrebări se va tranșa rațiunea, aplicabilitatea și diferența dintre procedurile de angajare a răspunderii solidare a organelor de conducere a unei societăți debitoare, proceduri reglementate deopotrivă în Legea nr. 85/2014 și Legea nr. 207/2015 și se va tranșa problema regimului juridic a creanței dobândite de stat împotriva debitorului persoană fizică în condițiile art. 169 și art. 170 din Legea nr. 85/2014.

Considerăm că sesizarea Înaltei Curți în vederea soluționării acestor probleme de drept apare ca o datorie firească pentru salvgardarea aplicării unitare, coerente și corecte a unor instituții de drept ce impietează definitoriu și curent societatea.